Totul despre probiotice

Prehrana primește tot mai multă atenție, deoarece suntem conștienți că, cu ajutorul ei, putem preveni sau chiar ajuta la tratarea multor boli. Rolul probioticelor devine tot mai proeminent în ultimul deceniu, deoarece acești microorganisme invizibile ochiului îndeplinesc numeroase funcții benefice în intestinul nostru, a căror întreagă importanță poate nici nu o cunoaștem încă.

Știați că intestinul nostru este unul dintre cele mai active ecosisteme microbiologice, jucând un rol cheie și în funcționarea sistemului nostru imunitar?

În intestinul nostru trăiește o diversitate de microorganisme, numite microbiota intestinală sau microbiom. Se estimează că numărul celulelor bacteriene este de 10 ori mai mare decât cel al celulelor corpului nostru. La o persoană sănătoasă, acestea apar deja în uter, iar după naștere se colonizează pe piele, în tractul digestiv și urogenital, precum și în cavitatea bucală.  

Ce sunt probioticele și care este rolul lor?

Probioticele sunt un grup de bacterii benefice, microorganisme vii care au efecte benefice asupra sănătății dacă sunt consumate în cantități adecvate. Multe bacterii probiotice fac parte din microbiota intestinală, iar unele dintre ele sunt incluse activ în alimente cu scopul de a îmbunătăți sănătatea intestinului. Nu toate bacteriile sunt probiotice, ci proprietățile lor depind de gen.

Cei mai comuni microbi folosiți ca probiotice sunt bacteriile lactice, care aparțin genurilor Lactobacillus, Bifidobacterium, Leuconostoc, Pediococcus și Enterococcus. Genurile Lactobacillus și Bifidobacterium sunt parte a microflorei normale, iar utilizarea lor este frecventă în iaurt și alte produse lactate.

Pentru ca acești microbi probiotici să aibă un efect benefic asupra sănătății, trebuie să îndeplinească mai multe criterii. Unul dintre acestea este capacitatea de a supraviețui în condițiile dificile din stomacul și tractul digestiv, unde întâlnesc sucul gastric și sărurile biliare. Trebuie să treacă prin partea superioară a tractului gastrointestinal, să se înmulțească și să colonizeze intestinul. Mulți microbi care ar putea fi probiotici nu pot supraviețui în mediul acid menținut de sucul gastric, a cărui funcție este, printre altele, și apărarea împotriva bacteriilor dăunătoare.

Probioticele se laudă cu multe proprietăți benefice pentru sănătate și sunt utilizate în ameliorarea și prevenirea diverselor afecțiuni, printre care diabetul și sindromul de colon iritabil, ameliorarea alergiilor, reducerea răspunsului inflamator, îmbunătățirea profilului lipidic al sângelui, fiind eficiente în lupta împotriva patogenilor și chiar a cancerului.

Probioticele pe care le consumăm stimulează sistemul imunitar, participă la maturarea celulelor imunitare și trimit o rețea de semnale prin bacteriile benefice însele sau prin componentele peretelui lor celular. Astfel, protejează corpul nostru împotriva infecțiilor. În procesele metabolice, descompun molecule inaccesibile nouă (fibre alimentare) și astfel furnizează energie celulelor intestinale. De asemenea, în intestin are loc metabolismul unor medicamente, toxine și agenți cancerigeni. Diferite tipuri de steroizi, inclusiv colesterolul, acizii biliari și hormonii steroizi, sunt influențate de metabolismul microbian. Bacteriile astfel ajută la reducerea absorbției colesterolului și eliminarea excesului, influențând indirect depozitarea acizilor grași în ficat.

Bacteriile produc și unele vitamine, ceea ce este important pentru oameni, mai ales pentru că nu suntem capabili să sintetizăm majoritatea acestora și trebuie să le aducem în corp prin alimentație. Bacteriile ne ajută, producând vitamine din complexul B (folat, riboflavină, vitamina B12, B3, B5, B6) și vitamina K.

Ați avut vreodată o senzație neplăcută în intestin, de exemplu, în caz de stres sever? Sau senzația de fluturi în stomac?

Toate aceste senzații indică o legătură între flora intestinală și creier, iar tot mai multe cercetări demonstrează importanța acesteia. Bacteriile din intestin sunt conectate fizic cu creierul prin nervul vag, care trimite semnale în ambele direcții. Datorită distribuției sale în corp, este numit și nervul vagabond. Activarea sa are capacitate antiinflamatoare și protejează organismul împotriva microbilor patogeni. Modificările hormonale și neuronale, precum și schimbările în compoziția microbiotei, sunt transmise către creier. Cercetările au arătat că sursa multor boli neurologice, precum și a lipsei de motivație, a stării de spirit proaste și a funcțiilor cognitive, ar putea fi localizată chiar în tractul digestiv.

Bacteriile pot sintetiza și răspunde la hormonii și neurotransmițătorii corpului, care influențează starea noastră de spirit. Printre aceștia se numără neurotransmițătorul GABA, dopamina și serotonina. Primul are efecte calmante și ajută la eliberarea hormonilor de creștere. Dopamina ne dă o stare de bine, stimulează gândirea și activitatea noastră, iar ultimul este cunoscut drept „hormonul fericirii” și un antidepresiv natural. Dacă avem suficient, suntem mai relaxați, mulțumiți și dormim mai bine.

Schimbările în compoziția microbiotei intestinale sau în raportul dintre microorganismele benefice și cele patogene duc la un dezechilibru sau disbioză, care, conform multor studii, duce la numeroase afecțiuni, cum ar fi boala inflamatorie cronică intestinală, sindromul de colon iritabil, obezitatea, alergiile, bolile autoimune și chiar cancerul.

Cum putem stimula sistemul nostru imunitar cu probiotice?

Sistemul imunitar este un sistem organic de apărare extrem de complex, care recunoaște patogenii sau moleculele periculoase pentru corp. În intestin, împreună cu celulele imunitare, coexistă o cantitate mare de bacterii din microbiota naturală și bacterii care ajung în intestin prin alimentele pe care le consumăm. Microbiota intestinală nu interacționează direct cu celulele epiteliale ale intestinului, ci stimulează maturarea celulelor imunitare și funcționalitatea lor prin secreția de metaboliți - produse intermediare sau finale ale metabolismului lor. Este interesant că microbiomul influențează atât imunitatea înnăscută, cât și cea dobândită, pe care o obținem pe parcursul vieții.

Termenul de imunobiotice definește tulpinile microbiene care sunt capabile să regleze sistemul imunitar al gazdei.

În ultimii ani, s-a observat o creștere semnificativă în utilizarea și dezvoltarea imunobioticelor ca o nouă alternativă în lupta împotriva bolilor infecțioase și a microorganismelor patogene. Nu doar că ne protejează împotriva patogenilor din intestin, dar arată și un potențial în apărarea altor mucoase, care sunt îndepărtate de intestin, cum ar fi tractul respirator.

Conform cercetărilor, unele tulpini ar putea reduce severitatea bolilor virale prin reglarea răspunsului imunitar în căile respiratorii. Efectele benefice ale utilizării orale a probioticelor sunt evidente și în cazul mucoasei urogenitale. Un studiu a arătat că consumul zilnic de probiotice protejează împotriva virusului papiloma uman, care cauzează cancerul de col uterin.

Probioticele inhibă creșterea bacteriilor patogene care cauzează boli, dacă sistemul nostru de apărare nu este capabil să le distrugă. „Bacteriile bune” concurează pentru nutrienții necesari creșterii și reproducerii microorganismelor dăunătoare. În plus, ele secretă diverse compuși, cum ar fi acizi organici (acid acetic, acid lactic) și bacteriocine. Acestea din urmă sunt toxine proteice cu care bacteriile inhibă dezvoltarea bacteriilor similare sau înrudite. Pe lângă faptul că secretă compuși antimicrobieni, probioticele stimulează și celulele epiteliale speciale, responsabile de secreția compușilor antimicrobieni. Astfel, ele influențează compoziția speciilor microbiene din intestin și mențin echilibrul în favoarea microorganismelor potențial benefice.

Unul dintre criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o tulpină pentru a fi considerată probiotică este capacitatea de a se atașa de celulele epiteliale ale intestinului. Acest lucru este posibil prin intermediul unor receptori de pe suprafața bacteriilor, prin care probioticele stimulează sistemul nostru imunitar și determină producerea de citokine și chemokine, molecule proteice mici, care sunt importante în comunicarea celulară și acționează ca mediatori între elementele sistemului imunitar. Disbioza florei intestinale și inflamația sistemică sunt legate de diverse tulburări metabolice, cum ar fi rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și obezitatea. Deoarece imunobioticele influențează sistemul nostru imunitar și cresc secreția de molecule care reduc inflamația, ele au potențialul de a preveni și reduce severitatea acestor boli.

Probioticele întăresc și bariera intestinală, deoarece întăresc joncțiunile dintre celule și cresc numărul de celule care întăresc stratul de mucus, care, pe lângă celulele epiteliale, reprezintă o parte importantă a țesutului care protejează organismul de mediul extern.

Prin producerea de mucus și imunoglobulină A secretorie, bariera intestinală distribuie spațial bacteriile în lumenul intestinului. Anticorpul imunoglobulină A este componenta funcțională principală a sistemului imunitar dobândit umoral, în special la nivelul mucoaselor, unde se leagă de bacteriile patogene și toxine și le blochează.

Cum putem diversifica flora noastră intestinală?

Compoziția microbiotei intestinale poate fi influențată pozitiv prin consumul de probiotice și prebiotice. Acestea din urmă sunt componente alimentare pe care sistemul nostru digestiv nu le poate descompune, ci sunt hrană pentru bacteriile noastre. Astfel, stimulează creșterea în special a speciilor bune și contribuie la o compoziție sănătoasă a microflorei. Sursele de prebiotice sunt alimentele vegetale neprocesate și alimentele bogate în fibre alimentare, cum ar fi cerealele integrale, merele, prazul, usturoiul, ceapa, bananele, nucile, semințele, leguminoasele, legumele rădăcinoase și altele. Diversitatea microbiotei noastre intestinale poate fi îmbogățită prin consumul de produse lactate și băuturi probiotice (lapte acru, iaurt probiotic, chefir etc.), produse din soia fermentată sau legume murate natural.

Acestea din urmă sunt preparate prin adăugarea de condimente (sare, ardei iute etc.) și apă la legumele dorite (varză, napi, morcovi, fasole verde etc.) și lăsate timp de o lună într-un loc întunecat. Va avea loc un proces de fermentație care va îmbunătăți accesibilitatea nutrienților pentru corpul nostru, iar aceste legume vor fi bogate în probiotice. Dacă cumpărăm varză murată, napi, kimchi, miso sau alte alimente fermentate din magazin, trebuie să ne asigurăm că sunt nepasteurizate, deoarece procesul de pasteurizare distruge microorganismele.

Trebuie să evităm fast-food-ul, zahărul, făina rafinată, coloranții artificiali, alimentele procesate și potențiatorii de aromă, deoarece astfel de alimente accelerează deteriorarea intestinului, perturbă flora intestinală echilibrată și împovărează sistemul imunitar.

După cum vedem, nu este important doar să consumăm alimente care să hrănească corpul nostru, ci trebuie să avem grijă și de microorganismele cu care trăim în simbioză.

Viitorul tratamentului bolilor cronice, precum și al celor cerebrale, se dezvoltă în direcția asigurării unei sănătăți optime a florei intestinale. Există tot mai multe dovezi că microflora este un factor cheie. Deși în secolul trecut aproape am uitat de microorganismele bune, importanța lor devine tot mai evidentă.     

Putem face cel mai mult noi înșine - să ne asigurăm un somn adecvat, activitate fizică, să reducem stresul și să consumăm cât mai puține alimente procesate, variate și bogate în prebiotice și probiotice. Intestinul nostru ne va fi recunoscător! 

Autor: Mojca Cepuș - nutriționistă cu 14 ani de experiență

SURSE: 

• Villena J. și Kitazawa H. 2017. Editorial: Immunobiotics—Interactions of Beneficial Microbes, with the Immune System. Frontiers in Immunology, 8, 1580, 2 pagini, doi: 10.3389/fimmu.2017.01580
• Zelaya H., Alvarez S., Kitazawa H., Villena J. 2016. Respiratory Antiviral Immunity and Immunobiotics: Beneficial Effects on Inflammation-Coagulation Interaction during Influenza Virus Infection. Frontiers in Immunology, 7, 633, 16 pagini, doi: 10.3389/fimmu.2016.00633
• Galdeano C. M., Cazorla S. I., Lemme Dumit J. M., Velez E., Perdigon G. 2019. Beneficial Effects of Probiotic Consumption on the Immune System. Annals of Nutrition & Metabolism, 74, 2, 115–124, doi: 10.1159/000496426
• Zhang H., Yeh C., Jin Z., Ding L., Liu B. Y., Zhang L., Dannelly H. K. 2018. Prospective study of probiotic supplementation results in immune stimulation and improvement of upper respiratory infection rate. Synthetic and Systems Biotechnology, 3,2, 113–120, doi: 10.1016/j.synbio.2018.03.001